Știm cu toții că sistemul de canalizare are rolul de a colecta apele reziduale și pe cele menajere dintr-o locuință. În acest articol vom discuta despre faptul că acestea sunt de mai multe tipuri, cele conectate la sistemul public de canalizare sau cele care se racordează la o fosă septică proprie. De asemenea vom afla că sistemul de canalizare trebuie dimensionat în funcție de numărul de utilizatori și care este cea mai practică metodă de construcție a unui astfel de sistem. Primele sisteme de canalizare se pare că au apărut în urmă 5000 de ani la Mohenjo-Daro, pe valea Indusului. Istoricii ne transmit că cea mai veche atestare a unor canale de scurgere face parte dintr-un sistem de canalizare provenit din Babilon. Se pare că locuitorii acelor vremuri au construit un palat cu un sistem de colectare a apelor meteorice prin simpla montare cu panta a unor dale. Tot atunci se pare că closetul era deja utilizat, acea invenție antică arătând precum WC-ul turcesc din zilele noastre.
De atunci lumea a evoluat. Mariile imperii conduse de la Roma și Atena au îmbunătățit acest sistem fiind nevoiți să evolueze din cauza numărului foarte mare de locuitori. Astfel au reușit să înființeze primele sisteme publice de canalizare.
Sisteme de canalizare racordate la canalizarea publică
În zilele noastre fiecare metropolă are un sistem de canalizare bine pus la punct.
Serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare se înființează, se organizează și se gestionează sub conducerea, coordonarea, controlul și responsabilitatea autorităților administrației publice locale și are drept scop alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate pentru toți utilizatorii de pe teritoriul localităților.
Așadar aceste sisteme se ocupă de tot procesul de la captarea din sursa a apei brute până la evacuarea în emisari a apelor uzate epurate. Același lucru nu este valabil și în localitățile rurale. Aici se poate organiza, după caz, numai serviciul de alimentare cu apă, cu condiția asigurării colectării apelor uzate prin alte sisteme individuale.
Sisteme de canalizare cu fosa septică
Neexistând în zonă un sistem de canalizare public la care să se lege, cei care și-au construit locuințe în aceste arii au fost nevoiți să-și asigure un sistem de canalizare individuală prin achiziționarea și montarea unei fose septice. Este vorba despre un recipient pe care îl îngropăm în sol, urmând ca în interiorul acestuia să fie deversate apele menajere produse din locuință. Fosa poate fi construită din diverse materiale – beton, fibra de sticlă, polietilenă – fiecare utilizator fiind liber să-și aleagă modelul preferat și dimensiunile acesteia în funcție de necesități.
Acest dispozitiv este format de obicei din mai multe compartimente interioare, fiecare având un rol bine definit. De exemplu, primul dintre acestea are rolul decolmatării, ne referim la separarea fecalelor şi a reziduurilor grele. Cei care vor să-și monteze o fosă septică care să funcționeze corespunzător trebuie să știe că în afară de aceasta trebuie să fie construit un cămin care să poată fi vizitat. Prin intermediul acestuia vom verifica funcționarea fosei. Spre exemplu vom fi foarte atenți la conductelele de aerisire care vor asigura eliminarea gazelor rezultate în urma fermentaţiei anaerobice. Dacă gazele produse în primul compartiment nu sunt eliminate în atmosferă, amestecul poate deveni explozibil.
Sistemul funcționează în modul următor: materiile solide se strâng pe fundul fosei, lucru datorat greutății lor; apa menajeră este curățată în primul compartiment după care trece în al doilea compartiment, unde se continuă curățarea. De notat însă că apa rezultată nu este potabilă. După o perioadă de aproximativ trei zile ea va fi evacuată printr-un sistem de drenare subteran, alcătuit din nisip şi pietriş mediu, care funcţionează ca un filtru natural.
Mai apoi ne vom ocupa de resturile solide de care aminteam că se adună în primul compartiment. Acestea vor fi vidanjate la anumite perioade de timp. Acest lucru depinde exclusiv de numărul utilizatorilor și de capacitatea fosei.
Avantajele și dezavantajele sistemului de canalizare propriu
Bineînțeles, instalarea unei fose septice are anumite avantaje dar și dezavantaje. Pentru cei care sunt nevoiți însă să le utilizeze, lista avantajelor este mai importantă decât cea cu neajunsuri. Mai întâi de toate ele au avantajul că sunt produse ușor de montat. Cine are nevoie de una va fi capabil să găsească o firmă specializată care să-i ofere rapid consultanța și un instalator. Dacă sunt montate așa cum trebuie și utilizate corect fosele nu vor produce acel miros urât de care probabil ați auzit. Pentru aceasta trebuie luate măsuri încă de la montare. O distanță potrivită de locuință, spre exemplu, vă asigură liniștea utilizatorilor. Alte avantaje ale foselor septice sunt rezistența în timp, faptul că nu ocupă spațiu, având în vedere că se montează sub pământ, și faptul că nu impun necesitatea consumului de energie electrică.
La capitolul dezavantaje trecem întâi faptul că este mai costisitoare decât un sistem de toaletă normal. Vidanjarea este o operațiune care necesită echipament special care impune anumite costuri. Utilizatorul trebuie să plătească periodic, cel puțin o dată la un an sau un an și jumătate, o mașină care să golească fosa de reziduriile materiale.
Există și varianta curățării manuale însă, din cauza gazelor și rezidurilor, ne poate fi afectată sănătatea. La dezavantaje adăugăm și faptul că, în scopul transportului deșeurilor în unitatea de tratament este utilizat un volum constant de apă.
Pe de altă parte, în toaletă sau chiuvetă nu trebuie să se arunce elemente care nu sunt biodegradabile.
Proiectarea unui sistem de canalizare
Pentru construirea unui sistem de canalizare se angajează o firmă specializată sau se achiziționează materialele necesare (țevi, robineți, racorduri, etc) și se execută lucrarea respectând un plan al instalațiilor și legile în vigoare. Un sistem de canalizare este de fapt o rețea de conducte îngropate subteran pentru colectarea apei uzate menajere. Când avem de-a face cu un sistem privat, cu fosă septică ne vom interesa care sunt pașii necesari. În general, proiectarea unui sistem de canalizare menajer se face luând în calcul funcționarea gravitațională. Totodată se va alege cea mai bună locație, se va dimensiona produsul în funcție de utilizatori, se va lua în calcul includerea căminului de vizitare pentru supraveghere și întreținere și se va include posibilitatea vidanjării în proiect.
Alegerea sistemului de canalizare în funcție de locație
Așadar, dacă vă aflați situat într-o zonă în care este disponibil un sistem de canalizare public, aveți o decizie facilă. Ce se întâmplă însă dacă trebuie să vă construiți propriul sistem? Cel mai simplu este să căutați o firmă specializată. Reprezentanții acesteia vor ști ce avize vă trebuie, ce tip de fosă septică se pretează locației dumnevoastră și care sunt celelalte elemente (tuburi canalizare, racorduri, țevi) de care aveți nevoie. Tot ceea ce trebuie să faceți este să vă interesați în prealabil de alte lucrări ale acestei firme și care sunt prețurile pe piață. Înainte de a vă apuca efectiv de lucrare trebuie să știți, de exemplu, cât costă o fosă septică din beton sau una de polietilenă.
Fosa se va instala la o distanță potrivită de casă pentru a nu mirosi gazele rezultate din fermentare. Distanța va influența și costul țevilor de PVC care fac legătura între casă și fosă. Totodată vom alege zona în care vom îngropa fosa știind că aceasta nu este foarte tranzitată. Vom evita să instalăm o fosă septică în locuri prin care trecem cu vehicule.
Dimensionarea sistemului de canalizare în funcție de utilizatori
Un alt pas, la fel de important, este să știm numărul de utilizatori. Dimensionarea unei fose septice potrivite se va face astfel mult mai ușor. Astfel, o fosă septică ar trebui să aibă o dimensiune de minim 1,5 ori mai mare decât debitul de reziduuri prevăzut a fi rezultat zilnic. Există fose unicamerale, cunoscute și sub denumirea de fose vidanjabile, și fose prevăzute cu mai multe compartimente, fosele septice ecologice.
Adaptarea sistemului de canalizare la înclinarea terenului
După ce ne-am hotărât asupra tipului de sistem de canalizare pe care îl vom folosi trebuie să stabilim cât de potrivit este acesta pentru înclinarea terenului de care dispunem. Este important ca atunci când începem lucrarea să stabilim zona în care montăm fosa. Acest loc trebuie să fie la un nivel mai jos astfel încât țevile de canalizare să aibă o cădere către fosă. Astfel se asigură curgerea și implicit o funcționare facilă. De notat, locul deși unul jos, trebuie să permită accesul serviciilor de vidanjare.
Elaborarea arhitecturii sistemului de canalizare
Sistemul de canalizare trebuie foarte bine pus la punct încă din faza proiectului. Indiferent că vorbim de fosa septică, stație de epurare, țevile de canalizare, și altele, locul fiecărui element în parte trebuie cunoscut în cel mai mic detaliu. Astfel, pentru buna funcționare a întregului sistem vom avea nevoie de coordonate precise precum stabilirea punctelor de colectare a apelor reziduale, stabilirea traseelor conductelor de evacuare. Nu vom uita de includerea posibilității de vidanjare și de sisteme de reutilizarea apelor menajere.
Stabilirea punctelor de colectare a apelor reziduale
Sistemul de canalizare cuprinde un ansamblu de obiecte și dispozitive care colectează, transportă, epurează și evacuează apele uzate. Este important, pentru a nu afecta mediul înconjurător și implicit sănătatea utilizatorilor, să stabilim punctele de colectare a apelor reziduale în locuri special amenajate. Fosele au capacitatea de a elimina apa purificată în urma proceselor de purificare direct în pânza freatică.
Stabilirea traseelor conductelor de evacuare
Unul dintre elementele principale ale canalizării este sistemul de evacuare a apei uzate. Este vorba atât de rețelele interioare de conducte (din clădiri sau hale industriale), cât și de rețeaua de canalizare exterioară (formată din rețeaua stradală și colectoare). Stabilirea traseelor acestor conducte se va face în funcție de relieful terenului unde va fi amenajat sistemul de canalizare. Conductele de evacuare trebuie să aibă cădere astfel încât colectarea apei să se facă cât mai facil. Rețeaua de canalizare este alcătuită dintr-un ansamblu de canale care au fiecare roluri foarte bine definite. Colectoarele principale se ocupă cu primirea apelor conducându-le la emisar după trecerea prin stațiile de epurare. Mai apoi avem colectoare secundare care primesc și transportă apele de la bazinele de colectare aferente lor în colectoarele principale. De asemenea avem canale de racord, cele care leagă canalizările interioare ale clădirilor cu canalele de serviciu sau colectoarele secundare. Nu în ultimul rând, trebuie să amintim și de canalele deversoare, cele care preiau surplusul de ape uzate din colectare și le conduc în cursurile de apă apropiate.
Etapele de construire ale unui sistem de canalizare
Pentru a fi siguri că vom avea un sistem de canalizare care să funcționeze în parametrii pe care îi dorim vom trece prin câteva etape care ne vor asigura că nu facem nicio greșeală. Vom începe cu realizarea proiectului și obținerea autorizațiilor, după care procurăm materialele necesare și purcedem la realizarea lucrării efective.
Realizarea proiectului
Primul pas este întotdeauna realizarea proiectului. Acesta se face de către un specialist care va determina fiecare aspect al lucrării. În proiect va fi trecut un breviar de calcul, lista materialelor, programul de control al calității, locul unde va fi amplasat sistemul, etc. Conform proiectului vom ști exact unde facem săpături dar și dimensiunile acestora. Proiectul ține evident cont de numărul de persoane care locuiesc constant în casă, câte băi sunt, cât de des vom chema serviciul pentru vidanjare și nu în ultimul rând cât de des se gătește.
Obținerea autorizațiilor
Pentru a începe lucrările aveți nevoie de certificat de urbanism și de autorizație de construcție. Acestea vor putea fi obținute de la primării. Odată ce ați obținut toate actele necesare puteți începe să instalați sistemul de canalizare privat.
Procurarea materialelor
Odată ce sunteți siguri că ați obținut aprobările necesare demarării lucrărilor nu vă mai rămâne decât să vă procurați materialele necesare lucrării: țevi, racorduri, robineți, materiale izolatoare, ciment și nisip pentru căminul de vizitare.
Țevi
Este recomandat să consultați un specialist care să vă recomande țevile cele mai potrivite pentru lucrarea dumneavoastră. Aceștia vor ști ce diametru trebuie să aibă acestea pentru a face față unei utilizări intense. Pe lângă țevile de alimentare și de transmisie a apei către fosă vom achiziționa și țevi de drenaj. Acestea sunt țevi găurite care vor fi așezate pe pietriș și îngropate în pământ pentru evacuarea apei uzate de la canalizare.
Racorduri
Un alt aspect important este achiziționarea unor racorduri de încredere. Astfel vă veți asigura că la legăturile dintre elementele sistemului de canalizare nu vor exista scurgeri care să creeze probleme nedorite.
Robineți
Robineții vă vor ajuta să controlați tot sistemul cu exactitate. Ei vor fi montați conform proiectului și vor fi probați pentru a fi siguri că își fac treaba perfect.
Unelte necesare
Pentru o lucrare corectă trebuie să avem la dispoziție o serie de unelte care să ne ajute în fiecare etapă. Spre exemplu, inițial, vom avea nevoie de un excavator, lopeți, cazmale și tarnacop pentru săpăturile șanțurilor. Apoi vom avea nevoie de foarfece pentru a tăia plasele care vor arma pereții, deoarece aceștia urmează a fi cofrați. După turnarea betonului, la câteva zile, în funcție și de căldura de afară, se va începe construcția plăcii fosei septice. Se va cofra și se va turna betonul exact ca la o placă normală de casă, însă va fi lăsată o gură de acces pentru vidanjare, care se va acoperi cu un capac, în general de metal. De asemenea vom avea nevoie de unelte care să ne ajute să tăiem hidroizolația pe care o vom folosi pentru țevi și fosă.
Materiale pentru izolarea țevilor și a rezervoarelor colectoare
Aceste materiale izolatoare au un rol extrem de important. Țevile îngropate nu vor avea probleme termice însă cele care fac legăturile cu casa trebuie protejate cu materiale izolatoare precum burete, izolație de polietilenă sau uneori, spuma poliuretanică. Acestea vor avea și efectul unei izolări fonice a țevilor. Materialele de izolare vor asigura o hidroizolație extrem de necesară în cazul unor eventuale scurgeri nedorite. Fosa trebuie să fie perfect ermetică și să nu lase apa uzată să se infiltreze în pânza freatică. Soluția poate fi aditivarea betonului atunci când turnăm fosa asfel încât acesta să devină impermeabil. De asemenea se poate opta pentru montarea unei benzi izolatoare la îmbinarea între fundul fosei și pereți.
Realizarea lucrării
Lucrarea propriu-zisă va începe cu delimitarea traseelor viitoarelor conducte. Se trasează pe teren axelor șanțurilor, linii care vor fi marcate prin țaruși bătuți în pământ la distanțe egale. Puteți folosi pentru aliniament și o sfoară întinsă între doi țăruși, axul șanțului fiind apoi stabilit cu un fir cu plumb. Pe baza proiectului, marcați în teren ramificațiile din conductă și centrele căminelor folosind câte un țăruș.
Săparea șanțurilor și a gropilor
Faza a doua este cea de săpat. Vom avea grijă să lăsăm o pantă de 1-2% pentru a asigura curgerea apei uzate către rezervoare.
Montarea țevilor
După ce ați terminat săpătura este momentul racordării țevii de canalizare. Aceasta se va monta obligatoriu folosind țeava de canalizare portocalie, cu diametru corespunzător gabaritului construcției. Întreaga conductă se acoperă cu un strat de nisip și apoi cu pământ.
Izolarea țevilor
Țevile vor fi îngopate în șanțuri de 90 – 110 cm pentru a fi siguri că nu vor fi afectate de îngheț. Ele vor fi astfel izolate termic. Și nisipul de care vor fi acoperite are calitatea de a izola și proteja țevile de anumiți factori.
Pregătirea rezervorului de depozitare
Mai apoi ne vom ocupa de locul în care va fi depus rezervorul de colectare. Vom săpa și betona neuitând de căminul de vizitare de care am amintit. Acesta se va coborî de către mai mulți oameni sau cu ajutorul unor utilaje pentru a evita lovituri care să-i amenințe integritatea și în același timp, funcționarea normală.
Întreținerea sistemului de canalizare
Pentru a evita orice tip de problemă este bine să urmăm câteva sfaturi care să ne facă viața mai ușoară. De exemplu nu este indicat să arunci grăsimi și uleiuri în fosa septică, deoarece acestea pot bloca țevile de drenaj. Mulți cred că rezolvă o astfel de problemă folosind solvent de dizolvare, numai că ei uită că aceste produse pot afecta pânzele de apă freatică.
Recomandăm instalarea unui filtru la ieșirea din fosa septică. Acesta va reține particulele mici ce plutesc și solidele ușoare cum ar fi părul înainte de a ajunge în țevile de drenaj și de a le înfunda. Un alt ajutor poate veni prin instalarea unui separator de grăsimi la canalizarea bucătăriei.
În categoria elementelor care nu trebuie aruncate în chiuvetă sau toaletă atunci când acestea sunt legate la un bazin exterior găsim zatul de cafea, resturi de mâncare sau oase, vata, scutece.
Suntem siguri că ați auzit de bioactivatori din momentul în care v-ați interesat despre fosele septice de pe piață. Aceștia sunt produși care sunt siguri pentru mediu și oferă un ajutor natural pentru funcționarea normală a sistemului.
Încercați să nu utilizați vopsele sau dezinfectanți în fose septice pentru că sunt foarte dăunători mediului înconjurător.
Un alt sfat important este de a reduce cantitatea de apă din fose septice. Utilizarea bateriilor inteligente dar și economia manuală (oprirea frecventă a apei când spălăm vase sau când ne spălăm pe dinți) pot face diferența.
Nu în ultimul rând, vidanjarea constantă, vă ajută la întreținerea în condiții de bună funcționare a unei fose septice.