Amenajarea băii – scurt istoric

Inovația este procesul prin care lumea evoluează continuu, descoperind noi moduri în care interacționăm și experimentam lumea înconjurătoare. Inovatorii sunt cei care ies din tipare și văd dincolo de tehnologiile prezente.

Ce a însemnat inovația pentru instalațiile sanitare din ziua de azi, acele tehnologii atât de comune în prezent, dar fără de care nu ne-am putea imagina viața?

Iată o scurtă istorie a inovațiilor în amenajarea băii.

– Prima toaleta din istorie care folosește apa pentru evacuare și curățare a aparținut regelui Minos din Creta în urmă cu peste 2800 de ani.
– Toaleta datata la anul 206 î.Hr. fost descoperită în mormântul unui rege chinez al dinastiei Han, iar Roma Antică este prima civilizație care a construit un sistem rudimentar de canalizare.
– Prima toaleta cu apa a fost inventata și construită în 1596 pentru Regina Elisabeta I de către Sir John Harrington, dar invenția a fost patentată abia în 1775 de către Alexander Cummings, cel care de altfel a inventat și țeava de scurgere în formă de S de sub toaletă, formă care împiedică emanarea mirosurilor de pe scurgere.

– Vasul de wc a început sa capete forma cu care suntem familiarizați în prezent începând cu anul 1910.

– În secolul IX s-a ajuns la concluzia că igiena precară este principala cauză a numeroase boli, astfel că toaletele și sistemul de canalizare devin principala preocupare pentru autorități, medici și inventatori.
– În 1829 hotelul Tremont din Boston a fost prima clădire cu instalație interioară de canalizare.
– Hârtia igienica a fost inventată în 1857, sub formă unor șervețele pătrate în cutie, dar ea a început sa fie produsă sub formă de rolă abia din 1907.
– Robinetul, în forma sa rudimentară, datează încă de la 1700 î.Hr. când era folosit pentru prima data în istorie pentru a controla debitul apei în fântânile și băile publice din Roma Antică.

– La început bateriile de baie aveau 2 mânere: unul pentru apă rece și unul pentru apă caldă, care se reglau în paralel pentru a obține temperatura dorită a apei.
– În 1937 inventatorul și inginerul american Alfred Moen a construit un robinet de apă acționat de o singură manetă, care a făcut mult mai ușor controlul temperaturii apei. Acesta a declarat că invenția sa a apărut după ce s-a opărit cu un jet de apă fierbinte, moment în care a decis că are nevoie de o soluție prin care sa controleze în același timp debitul și temperatura apei. Acest model de baterie a început să fie produs pe scară largă după cel de-al Doilea Război Mondial și a fost îmbunătățit continuu până în prezent, când avem și baterii acționate cu senzor. Cartușul bateriei inventate de Moen acum aproape 100 de ani împiedică scurgerile și pierderile de apă, iar valva de presiune împiedică trecerea fluxului de apă rece la duș de fiecare dată când altcineva din locuință trage apa la toaletă sau spală vasele în bucătărie.
Tot Moen este cel care a inventat aeratorul, „plasa de sârmă’ care împiedică depunerea sedimentelor pe pipa bateriei și  dușul care schimbă prin rotire debitul apei.

– Primele dușuri improvizate au fost în fapt cascadele.
– Grecii sunt cei care rămân în istorie pentru că au inventat primele dușuri, apeductele și sistemele de canalizare publice.
– Primul sistem de duș a fost patentat la 1767 de către William Feetham la Londra.
– La început, dușurile erau acționate manual și au fost mai răspândite decât căzile, pentru că foloseau mai puțină apă.

– La începutul secolului XIX a apărut prima cabină de duș sub forma unui cadru de metal vopsit.
– Odată cu introducerea canalizării de interior, în jurul anului 1850, sistemele de duș au putut fi conectate la o sursă de apă curentă, fiind mult mai ușor de folosit.
– La începutul secolului XX au crescut în popularitate dușurile electrice, care generau apă caldă instant, fără nevoia unui rezervor de stocare.
– Cu toate acestea, baia și instalațiile sanitare în forma în care le cunoaștem în prezent au devenit comune în Europa abia începând cu anii 1960.

Sursa: blog.romstal.ro