În acest moment, în Europa se ard peste 80 de milioane de tone de gunoi. Pentru că UE face presiuni în direcția eliminării depozitelor de deșeuri, multe dintre statele membre caută soluții rapide și preconizează investiții mari în instalații de ars deșeurile. Incinerarea deșeurilor este adesea prezentată ca o soluție inteligentă pentru a scăpa de problema gunoiului și chiar de a crea energie din acest proces. Însă studiile ne arată că lucrurile nu stau deloc așa.
Iată 9 motive pentru care incinerarea deșeurilor pentru obținerea de energie este de fapt o idee foarte rea:
1) Arderea deșeurilor este o risipă!
Deșeurile municipale sunt formate din materiale aruncate,precum hârtia, plasticul și sticla. Peste 90% dintre materialele care ajung în uzinele de incinerare și în depozitele de deșeuri ar putea fi reciclate sau transformate în compost. Arderea acestor materiale valoroase pentru producerea energiei electrice descurajează eforturile de conservare a resurselor și stimulează generarea de noi deșeuri.
2) Deșeurile nu sunt un combustibil eficient.
Incineratoarele risipesc cantități mari de materiale reutilizabile, pentru a produce cantități mici de energie. Pe de altă parte, reciclarea și producerea compostului pot economisi chiar și de 5 ori cantitatea de energie produsă prin arderea deșeurilor. De exemplu, cantitatea de energie irosită de SUA pentru că nu reciclează dozele de aluminiu și de oțel, hârtia, materialele tipărite, sticla și plasticul este egală cu producția anuală a 15 centrale energetice de dimensiuni medii!
3) Arderea deșeurilor nu este o sursă de energie regenerabilă.
Companiile care dețin incineratoare promovează adesea transformarea deșeurilor în energie ca pe o sursă de energie regenerabilă. Însă spre deosebire de energia eoliană, solară sau de cea a valurilor marine, deșeurile nu rezultă din procese naturale infinite. Dimpotrivă, ele provin din resurse finite precum mineralele, combustibilii fosili și pădurile care sunt exploatate într-un ritm nesustenabil. Subvențiile pentru susținerea activității de incinerare ar putea fi mult mai bine investite în practici prietenoase cu mediul, care economisesc energia, precum reciclarea și producerea compostului din deșeuri.
4) Arderea deșeurilor produce emisii toxice.
Incinerarea deșeurilor este un pericol pentru sănătatea cetățenilor și pentru mediu. Nici măcar cele mai avansate tehnologii nu pot evita emiterea unor mari cantități de poluanți care contaminează aerul, solul și apele și sfârșesc prin a intra în lanțul trofic. Incineratoarele sunt surse majore de emisii de poluanți cancerigeni, dar și de microparticule de praf, care provoacă funcționarea deficitară a plămânilor, ritm cardiac neregulat, atac de cord și moarte prematură.
5) Incinerarea deșeurilor contribuie la schimbările climatice.
Acest procedeu este departe de a fi neutru pentru climă. Incineratoarele emit de fapt mai mult CO₂ decât centralele pe cărbune, pe gaze naturale sau chiar pe petrol.
Danemarca, un model european în domeniul industriei de incinerare, a descoperit recent că instalațiile sale de incinerare emiteau de două ori mai mult CO₂ decât se estimase inițial, ceea ce a făcut ca această țară să-și rateze țintele de reducere a gazelor de seră stabilite prin Protocolul de la Kyoto. Prin comparație, un studiu al United States Environmental Protection Agency a concluzionat că până la 42% din emisiile de gaze de seră ar putea fi reduse prin strategii de tipul Zero Waste (zero deșeuri).
6) Incineratoarele de deșeuri sunt o povară financiară.
Folosirea incineratoarelor este cea mai costisitoare metodă de a produce energie și de a utiliza deșeurile și creează totodată o povară economică semnificativă pentru orașele care le găzduiesc.
Orașul Harrisburg din Pennsylvania a devenit cel mai mare oraș american care a declarat falimentul, din cauza cheltuielilor din 2011 pentru modernizarea incineratorului din oraș.
7) Arderea deșeurilor creează mai puține oportunități de angajare decât reciclarea.
Instalațiile care transformă deșeurile în electricitate oferă mai puține locuri de muncă în comparație cu reciclarea. Milioane de lucrători din lumea întreagă se bazează pe reciclare pentru a-și câștiga existența. Studiile arată că acest sector creează de 10-20 de ori mai multe locuri de muncă decât incinerarea. Cu o rată națională de sub 33%, industria de reciclare americană asigură astăzi peste 800.000 de locuri de muncă. În țări în curs de dezvoltare precum Filipine, construirea de incineratoare va duce la pierderea locurilor de muncă de către lucrătorii informali din domeniul deșeurilor, inclusiv căutătorii de deșeuri, reciclatorii și cărăușii. Investițiile în reciclare, refolosire și producția de compost le-ar putea permite lucrătorilor informali să facă tranziția spre aceste joburi „verzi”.
8) Incinerarea deșeurilor nu se încadrează într-o economie circulară durabilă.
Arderea deșeurilor este incompatibilă cu modelul unei economii circulare cu buclă închisă, pentru că incineratoarele distrug materiale valoroase într-un mod care poluează. Prin reducerea volumului și creșterea toxicității deșeurilor, incinerarea doar înlocuiește un flux al deșeurilor cu altul. De asemenea, incineratoarele susțin modelul economic liniar, care presupune extragerea materiilor prime virgine pentru a fi în final aruncate.
9) Lumea întreagă adoptă strategia Zero Waste.
Țările dezvoltate se îndepărtează de incinerare și adoptă strategii de tip Zero Waste.În ciuda faptului că deține printre cele mai avansate instalații de ardere, Europa a făcut primul pas către eliminarea incineratoarelor în contextul EU Action Plan for the Circular Economy. În SUA nu s-au mai construit noi incineratoare din 1997, din cauza rezistenței opiniei publice, a riscurilor pentru sănătate și a costurilor mari. În plus, creșterea țintelor UE pentru gestionarea deșeurilor organice, reciclare și reducerea deșeurilor a cauzat o supracapacitate a activității de incinerare, care înseamnă că există mai multe incineratoare decât deșeuri disponibile. Aceasta a făcut ca țări precum Germania, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Danemarca și Spania să importe deșeuri din alte părți.